Vocabolario online Italiano/Bergamasco - Lettera S
s èsse
sabato sàbat, sabàt (no gh’è sàbat sènsa sul)
sabbia sàbia, (rena, s. minutissima) sabiunì, sabiunsì, (terra arenosa) sabiù, (ghiaia) géra, gèra
Sabbio (loc.) Sabe [i teedèi de (soprannome)]
sabotaggio (sciopero) sciòpero*
sacca (s. da viaggio) bórsa de viàs, sach de nòcc, (sacco) sach, (zaino) zàino*, (valigia) valìs
saccarina sacarina*, (zucchero) söcher
saccarosio (zucchero) söcher
saccente (fare il s.) sduturà, dà d’intènd de saìghen, (istruito) istrüìt*, (presumere) prossömà, (presuntuoso) presüntüùs*, (sapiente) sapiènt
saccenteria (presunzione) presünsiù*
saccentone bagolù, bagolù del löster, sapientù, talentù
saccheggiamento (saccheggio) sachègio
saccheggiare sachegià
saccheggio sachègio, (guasto) guàst
sacchetto sachèl, sachelì, sachelèt, (s. della rete dell’uccellanda) saca, (borsa) bórsa, sachèla
sacco sach (ü sach vöt a l’ pöl mia stà ‘n pé; no s’ pöl mia dì gat, fina che no l’è ‘n del sach), (s. grande, bisaccia) bissaca, (sacca da viaggio) bórsa de viàs, sach de nòcc, (andare con la testa nel s.) fà i laùr col có ‘n del sach, indà là col có ‘n del sach, (essere al fondo del s.) sgosatà, (mettere nel s.) mèt (cassà) in d’ü sach ergü, (rimboccare un s.) oltà ‘ndré ‘l sach, (vuotare il s., spiattellare) cagàla zó ciara e nèta, tiràla ‘n monéda, (s. delle bestie lattifere) pècc, (s. per foglia sfogliata) pelaröl, (collo) còl, (imballaggio) imbalagio, (quantità) quantità, (recipiente) recipiènt, (tonaca) tònega, (zaino) zàino*
saccoccia sacòcia, gaiòfa, (scarsella) scarsèla, (tasca) tasca
saccomannare (saccheggiare) sachegià
saccomanno (saccheggio) sachègio
saccone (pagliericcio) paiù, paiarés
sacello (sacrario) sacrare*
sacerdote (prete) prét
sacerdozio (clero) cléro*
sacramentare sacramentà
sacramento sacramènt, sacramét, (giuramento) giüramènt, züramènt
sacrario sacrare*, (archivio) archìv
sacrificare sacrificà, (privare) prïà
sacrificio sacrefésse, (martirio) martìrio, (privazione) priassiù, (fare s., risparmiare) risparmià, tègn a mà, economisà, (fare grandi s. per uno) svenàs per vergü
sacrilegio sacrilégio*, (profanazione) profanassiù*
sacrista (sagrestano) segrésta, segrestà, sagrestà
sacro sacro, (religioso) religiüs, (santo) san, (venerabile) veneràbel*
sacrosanto sacrosànt*, (sacro) sacro
saeppola cànef selvàdech
saetta saèta, (freccia) frècia*, friza, (fulmine) fölmen, (raggio) ragio, spéra
saettare (fulminare) fölminà
saga (leggenda) legènda
sagace giotù, (accorto) acòrt, (astuto) bargnifù, margnifù, striù, (cauto) càöt, (furbo) förbo, magnà, (ingegnoso) indüstriùs, (intelligente) inteligènt, (sapiente) sapiènt, (sottile) sötìl, sötél, sitìl, sütìl
sagacia dritüra, indritüra, (astuzia) astössia, förberéa, (capacità) capassità*, (esperienza) esperiènsa, speriènsa, (spirito) spéret, spìret
saggezza (giudizio) giödésse, (prudenza) prüdènsa*
saggiare sagià, fà ‘l sagio, tastà, (coppellare) copelà, (cimentare) cimentà, (misurare) misürà, tö la misüra, (provare) próa, (sperimentare) sperimentà*
saggina (melica) mèlga, (s. da scopa) mèlga de scùe, (scopa) scùa
sagginella (melica) mèlga, (s. tardiva) melghèta
saggio sagio, (esperimento) esperimènt*, (interesse) interèss, (prova) próa, (savio) sàe, (a s., a taglio) a tài, a tàio
Sagittario Sagitare (dal vintetrì de noèmber al vintù de desèmber), (saetta) saèta
sagoma sàgoma, (forma) furma, (profilo) profél, profìl
sagomare (formare) furmà
sagra sagra, (cerimonia) serimònia, (consacrazione) consacrassiù, (festa) fèsta, (funzione) funsiù
sagrare (bestemmiare) bestemià, cospetà, cristonà, santonà
sagrato (bestemmia) bestèmia
sagrato segràt
sagrestano segrésta, segrestà, sagrestà
sagrestia sagrestéa*
saio sài
sala sala, (dim.) salèta, (accr.) salù, (s. di disciplina, prigione) presù, (s. d’aspetto) sala d’aspèt, (stanza) stansa
Sala (loc.) Sala [i codeghì e érs de (soprannome)]
salacca sardù, saràch, (aringa) arèngh, arènga, rènga
salamandra sercafalìe, sercaréa, (s. pezzata) sincarèla, sincarlina, sircàia, sircàlia, (lucertola) lösèrta
salame salàm, (accr.)salamù, (dim.) salamì, (culatta del s.) cül del salàm, (s. di Parma) bondiöla
salamelecco salamelèch, (genuflessione) genöflessiù, (inchino) inchino, (riverenza) rierènsa, reerènsa
salamoia salmura
salangana (rondine) róndena
salare salà, (s. leggermente) salà póch, (s. oltre al convenevole) salà tròp
salariato salariàt, (lavoratore) laorét, (operaio) operare
salario salare, (compenso) compèns, compènso, (guadagno) guadàgn, (mercede) mercéde, merséde, (mesata) mesada, (paga) paga, (prezzo) prése, présse, (piccolo s.) salare de póch
salassare caà sangh
salasso salàss, caada de sangh
salato salàt, (troppo s.) salàt cóme öna salmura (ü bèch), (s. leggermente) ligér de sal, dóls de sal, (costoso) costùs, (spiritoso) spiritùs
salciccia (v. salsiccia)
salcicciotto (v. salsicciotto)
salcigno sidùs
salcio (vimine) véma
saldare saldà, (s. ragioni o conti) saldà fò di cöncc, (attaccare) tacà, (fermare) fermà, (pagare) pagà, (unire) ünì, mèt insèma
saldatoio saldadùr
saldatore saldadùr*, saldatùr*
saldatura saldadüra
saldezza (costanza) costansa*, (durezza) dürèssa, (robustezza) robüstèssa
saldo saldo, sald, (fermo) fìrem, férmo, trich, (durevole) ü laùr che düra, (forte) fórt, fòrt, (ostinato) incagnàt, margnöch, indüràt, ostinàt, testardo, trücù, söcù, (pagamento) pagamét, (stare s., resistere) resistì, resìster, fà tèsta, (sano) sà, (scampolo) scàmpol, scamù, (sodo) stagn, (stabile) stàbel, (vigoroso) vigorùs, imprepòst
sale sal, (dolce di s.) ligér de sal, (alquanto amaro di s.) savrìt, (senza s., non salato) séga, séch, (cassetta del s.) salaröla
salice sàles, (s. piangente) sàles piangènte, (s. bianco) sàles de pài, (s. dorato, delle capre) sàles selvàdega, (s. giallo, selvatico) stropéra, pèndola, (ramo di s.) raca
salicella (flora) salesèta
saliera i salì
salino salì*
salire vègn sö, indà de ‘n sö, (s. su qualcosa) indà ‘n pé a ergót, (s. sugli alberi) rampà sö ‘n d’öna pianta, salire (s. un’erta) rampà, (arrampicare) rampegà, rampà, (crepare) crèpà, (montare) montà, (scalare) scalà, (venire) ègn, egnì, gnì, vègn, vegnì, (volare) gulà, sgulà
saliscendi (nottolino) naesì, birlì, spadolì, sparlèta, (serramento) seramènt*, (serratura) seradüra, (stanghetta) stanghèt, stanghèta, (strada) strada
salita rampa, rampada, salida, (s. erta) salida ‘n pé, (s. soave) salida dólsa, (erta) èrta, rata, rampa, rampada, (pendenza) pendènsa, (via) vìa
saliva salìa, (bava) bàa, baössa, (sputo) spüt, spüda
salivare salïà
salivazione salïassiù, (saliva) salìa
salma (cadavere) cadàer
salmastroso (salato) salàt
salmeria (bagaglio) bagài
salmì salmì*, (guazzetto) sguassèt, sguassetì
salmistrare (s. lingue e carne bovina) salmistrà
salmo salmo (töcc i salmi i fenéss in glòria)
salmodiare (cantare) cantà, fà öna cantada
salmone salmù*
salnitro salmìster, salnitro
salone salù*
salotto salòt*, (sala) sala, (stanza) stansa
salpare (manovrare) manovrà






