Online Italian/Bergamasque Dictionary - Letter B
babau (mostro) móstro, (spauracchio) spaentapàssere
babbaccio (allocco) lóch, loló, lalo
babbeo biló, bacaló, siglòt, póer siglòt, (minchione) pampalügo, pantegòss, coiò, póer màrter, gasòt, stocafìss, (babbalocco, stupido) stüpèd, stüpido, baciòch, stüpet, intréch cóme öna bòcia
babbo papà, tata, bobà, (padre) pàder, tata
babbuccia (ciabatta) saàta, sibra, sébra, söbra, (pantofola) pantòfola, papössa
babbuino babüì, (scimmia) sömia
babele (baraonda) baraónda, (confusione), confüsiù, diaolére, cotobói, sarabotada, babilònia, baraónda, buscherio, visibìlio, bisibìlio, (disordine) desùrden, disùrden
babio (pesce) barb, barbiöl
bacare indà ‘n cagnù
bacato pié de cagnù, (guasto) guàst
bacca borlì, (lauro) orènch, làöro
baccalà bacalà, (merluzzo) bertagnì
baccanale (baldoria) baldòria, bandòria, (carnevale) carneàl, (festa) fèsta, (gozzoviglia) sbaracada
baccano bacà, bodès, (fracasso) fracàss, frecàss, bordèl, bordelére, (grido) vèrs, cridùr, sbrài, (rumore) rümùr, römùr, combói, ciòch, (scenata) scenada*
baccelleria (azione da scimuniti) zanada
baccelliere (laureato) laüreàt*, dotùr, dutùr, (studente) stödènt
baccello tiga, tàcola, (b. dei fagioli, delle fave) scòrsa (rösca) de fasöi, de la fàa, (guscio) göss
bacche (b. del rovo canino) padàsegn
bacchetta bachèta, (bastone) bastù, (verga) èrga, irga
bacchettare sbachetà
bacchettata sbachetada
bacchetto bachèt
bacchettona bachetuna
bacchettone ströcalimù, pateròt, (baciapile) basamür, orsolì, (bigotto) bigòt, bigotù, (santificetur) santificiötör
bacchettoneria (bigotteria) bigotismo
bacchiare bacà, pergà, pertegà, (percuotere) refónd, zolà, sterlöcà
bacchiata bacada
bacchio bach, (pertica) pèrtega, pèrga
Bacco Baco
bacheca (mostra) móstra, (vetrina) edrina
baciamano basamà*, (saluto) salüt
baciapile basamür, orsolì, (bacchettone) ströcalimù, pateròt, (bigotto) bigòt, bigotù, (santificetur) santificiötör
baciare basà, (b. alla sfuggita) dà basì de sfrós o de scapada, (rifl.) basàs, basàs sö
baciatore sbasotér
bacile bassél, bassila, (catino) arbiöl, cadì
bacinella (catino) arbiöl, cadì, (recipiente) recipiènt
bacino (b. di legno) basiöl, (cantiere) cantér*, (porto) pórt, (valle) val, (ventre) véter
bacio basì , (saluto) salüt
baciucchiare basorgnà, sbasorgnà, dà di basì, (baciare) basà
baco (b. da seta) caalér, (b. della farina) càmola, èrem, vèrem, lömbrìs
bada (tenere a b.) dà di còche, tègn a bada
badare badà, fà bada, tènd, (non b., non far caso) passàga sura, dàga del passalà, no ardàs gna ‘ndré, (conoscere) conòss, cognòss, (considerare) considerà, (curare) cürà, (custodire) tènd, tendì, (guardare) ardà, (osservare) osservà, dà de mét, (dar retta) dà scólt, dà stèrsa, dà sentùr, (riflettere) riflèt, rifletì, (riguardare) riguardà*, reardà, (sorvegliare) sorveglià*, ardà sura, (trascurare) trascürà, trasandà, lassà ‘ndà, (vedere) èd, edì, vèd, vedì
badessa badèssa, (monaca) mònega, (priora) priura
badia (abbazia) badéa
badiale (grande) grand, (grosso) gròss
badile badél, badìl (ol badél a l’ bàia dré a la mèrda), (colpo di b.) badelada, badilada, (lavorare con b.) sbadilà, (pala) pala
baffi barbìs, (mettere i b.) vègn sö i barbìs, (macchia) smagia
bagaglio bagài, (fagotto, fardello) fagòt, (valigia) valìs
bagarinaggio (speculazione) specölassiù*, specülassiù*
bagattella cagada, lösìsia, lilì, picialada, piciorlada, (bazzecola) bagatèla, bisèch, bisìch, (fanfaluca) fanfalöca, (frascheria) frascarìa, (inezia) inéssia, futa, fritolada, (minuzia) minüssia, minössia, (ti par b.?) a gh’dìghet baèla té?, (far b.) fà ‘l bagèl
bagattelle (chincaglieria) chincaglieréa
bagattino (moneta) bagatì
bagatto (nei tarocchi) bagàt
baggianata bagianada, (inezia) inéssia, futa, fritolada, (sciocchezza) fatöada, fatarìa, sciochèssa
baggiane (cacciar b.) dà d’intènd di bale
baggiano bagià, (baggianaccio) paiassù, (stupido) stüpèd, stüpido, baciòch, stüpet, intréch cóme öna bòcia
baghero (carro) car, (carrozza) caròssa, bàgher
bagliore (chiarore) ciarùr, ciarù, s-ciarù, (lampo) lampo, sömelèch, (luce) lüs, lüce*, (splendore) splendùr, spiandùr
bagnare bagnà, missà, (ammollare) moià, (immergere) pucià dét, (infradiciare) marsentà, (intingere) pucià (üncià, bagnà, moià) dét, fà moì, (inumidire) inümidì, (inzuppare) insöpà, trebatì, (irrigare) daquà, (lavare) laà, (sciacquare) resentà, laà fò, (spruzzare) sbrofà
Bagnatica (loc.) Bagnàdega [i tigòcc / i mira-nìoi de (soprannomi)]
bagnato bagnàt, (molle) méss, mòl, (f.) méssa, (intriso) impïöm, (umido) ömed
bagnino bagnì
bagno bagn, stansa del bagn, (b. penale, prigione) presù, (b. penale, galera) galéra (lavanda) laànda, leànda, (lavata) laàda, (lavatura) laadüra
bagolaro (pianta) romìlia
bagordare (festeggiare) festegià, fà fèsta, (gozzovigliare) sbaracà, fà baraca, fà goghèta ‘n del botép
bagordo (allegria) alegréa, (festa) fèsta, (gozzoviglia) sbaracada, (piacere) piassér, (spettacolo) spetàcol
bagordone (mangione) bödelù
baia (dare la b.) dà la distórna, (burla) börla, (ciancia) zanza, (scherzo) schèrs, (far b., zurlare) smorbià, smorbiesà, (golfo) gólf*
bailamme (baraonda) baraónda, (rumore) rümùr, römùr, combói, ciòch
baio bài
baiocco baiòch, (soldo) sòldo, sóld, bóro
baione zögatù
baionetta baionéta, (sciabola) sàbel, sabla
baionettata baionetata, sbaionetada
baita bàet, bàita, (rifugio) refügio*, rifügio*
balaustrata balaöstra, (colonnato) colonàt, (parapetto) parapèt. müradèl, (poggiolo) pogiöl
balaustro balaöster, (colonna) colòna
balbettamento betegada
balbettare balbetà, betegà, conchetà, farfoià, (barbugliare) barbotà sö, (parlare) parlà, (pronunziare) pronüncià*, (tartagliare) tartaià
balbettio (balbettamento) betegada
balbo (tartaglione) tartàia
balbutire farboià, (balbettare) balbetà, farfoià, betegà, conchetà, (tartagliare) tartaià
balbuzie (balbettamento) betegada
balbuziente betegù, betègh, conchetù, farfói, farfoiù, (tartaglione) tartàia
balcone balcù, (ballatoio) lòbia, (finestra) finèstra, (terrazza) terassa
baldacchino baldöchì , (copertura) coertüra, (padiglione) paviù, (tappezzeria) tapessaréa, (tenda) tènda
baldanza baldansa*, (ardimento) ardimét, (coraggio) coragio, fìdech, (fiducia) fidücia, (forza) fórsa, (franchezza) franchèssa, (sfacciataggine) sfassatàgine*, (superbia) söpèrbia
baldanzoso (mostrarsi b.) fà ‘l galèt, (ardito) ardìt, bastènt, (coraggioso) coragiùs
baldoria baldòria, bandòria, (allegria) alegréa, (festa) fèsta, (gozzoviglia) sbaracada, (piacere) piassér, (tripudio) treàch
balena baléna
balenare (lampeggiare) lampegià*, sömelgà, (splendere) sberlüsì, stralüsì
baleno (lampo) lampo, sömelèch, (in un b.) in d’ü sömelèch, (minuto) minüt, menüt, (splendore) splendùr, spiandùr
balestra balèstra
balestrata balestrada
balestruccio (ucc.) dard, dàrder, dardì, (rondine) róndena
balìa (dominio) domìnio*, (forza) fórsa, (padronanza) padrunansa, (potenza) potènsa*, (potere) potére
balia bàila, bàlia, baliòta, (dar via a b.) mèt vià a bàlia, (essere a b.) èss vià a bàlia, (riprendere dalla b.) tö a cà de bàlia, (serva) sèrva, servitura, servènta
balia del collare (fauna) alèt, (b. nera) alèt nìgher
balio bàlio
balioso (vigoroso) vigorùs, imprepòst






