Online Italian/Bergamasque Dictionary - Letter B

Letter B

babau (mostro) móstro, (spauracchio) spaentapàssere

babbaccio (allocco) lóch, loló, lalo

babbeo biló, bacaló, siglòt, póer siglòt, (minchione) pampalügo, pantegòss, coiò, póer màrter, gasòt, stocafìss, (babbalocco, stupido) stüpèd, stüpido, baciòch, stüpet, intréch cóme öna bòcia

babbo papà, tata, bobà, (padre) pàder, tata

babbuccia (ciabatta) saàta, sibra, sébra, söbra, (pantofola) pantòfola, papössa

babbuino babüì, (scimmia) sömia

babele (baraonda) baraónda, (confusione), confüsiù, diaolére, cotobói, sarabotada, babilònia, baraónda, buscherio, visibìlio, bisibìlio, (disordine) desùrden, disùrden

babio (pesce) barb, barbiöl

bacare indà ‘n cagnù

bacato pié de cagnù, (guasto) guàst

bacca borlì, (lauro) orènch, làöro

baccalà bacalà, (merluzzo) bertagnì

baccanale (baldoria) baldòria, bandòria, (carnevale) carneàl, (festa) fèsta, (gozzoviglia) sbaracada

baccano bacà, bodès, (fracasso) fracàss, frecàss, bordèl, bordelére, (grido) vèrs, cridùr, sbrài, (rumore) rümùr, römùr, combói, ciòch, (scenata) scenada*

baccelleria (azione da scimuniti) zanada

baccelliere (laureato) laüreàt*, dotùr, dutùr, (studente) stödènt

baccello tiga, tàcola, (b. dei fagioli, delle fave) scòrsa (rösca) de fasöi, de la fàa, (guscio) göss

bacche (b. del rovo canino) padàsegn

bacchetta bachèta, (bastone) bastù, (verga) èrga, irga

bacchettare sbachetà

bacchettata sbachetada

bacchetto bachèt

bacchettona bachetuna

bacchettone ströcalimù, pateròt, (baciapile) basamür, orsolì, (bigotto) bigòt, bigotù, (santificetur) santificiötör

bacchettoneria (bigotteria) bigotismo

bacchiare bacà, pergà, pertegà, (percuotere) refónd, zolà, sterlöcà

bacchiata bacada

bacchio bach, (pertica) pèrtega, pèrga

Bacco Baco

bacheca (mostra) móstra, (vetrina) edrina

baciamano basamà*, (saluto) salüt

baciapile basamür, orsolì, (bacchettone) ströcalimù, pateròt, (bigotto) bigòt, bigotù, (santificetur) santificiötör

baciare basà, (b. alla sfuggita) dà basì de sfrós o de scapada, (rifl.) basàs, basàs sö

baciatore sbasotér

bacile bassél, bassila, (catino) arbiöl, cadì

bacinella (catino) arbiöl, cadì, (recipiente) recipiènt

bacino (b. di legno) basiöl, (cantiere) cantér*, (porto) pórt, (valle) val, (ventre) véter

bacio basì , (saluto) salüt

baciucchiare basorgnà, sbasorgnà, dà di basì, (baciare) basà

baco (b. da seta) caalér, (b. della farina) càmola, èrem, vèrem, lömbrìs

bada (tenere a b.) dà di còche, tègn a bada

badare badà, fà bada, tènd, (non b., non far caso) passàga sura, dàga del passalà, no ardàs gna ‘ndré, (conoscere) conòss, cognòss, (considerare) considerà, (curare) cürà, (custodire) tènd, tendì, (guardare) ardà, (osservare) osservà, dà de mét, (dar retta) dà scólt, dà stèrsa, dà sentùr, (riflettere) riflèt, rifletì, (riguardare) riguardà*, reardà, (sorvegliare) sorveglià*, ardà sura, (trascurare) trascürà, trasandà, lassà ‘ndà, (vedere) èd, edì, vèd, vedì

badessa badèssa, (monaca) mònega, (priora) priura

badia (abbazia) badéa

badiale (grande) grand, (grosso) gròss

badile badél, badìl (ol badél a l’ bàia dré a la mèrda), (colpo di b.) badelada, badilada, (lavorare con b.) sbadilà, (pala) pala

baffi barbìs, (mettere i b.) vègn sö i barbìs, (macchia) smagia

bagaglio bagài, (fagotto, fardello) fagòt, (valigia) valìs

bagarinaggio (speculazione) specölassiù*, specülassiù*

bagattella cagada, lösìsia, lilì, picialada, piciorlada, (bazzecola) bagatèla, bisèch, bisìch, (fanfaluca) fanfalöca, (frascheria) frascarìa, (inezia) inéssia, futa, fritolada, (minuzia) minüssia, minössia, (ti par b.?) a gh’dìghet baèla té?, (far b.) fà ‘l bagèl

bagattelle (chincaglieria) chincaglieréa

bagattino (moneta) bagatì

bagatto (nei tarocchi) bagàt

baggianata bagianada, (inezia) inéssia, futa, fritolada, (sciocchezza) fatöada, fatarìa, sciochèssa

baggiane (cacciar b.) dà d’intènd di bale

baggiano bagià, (baggianaccio) paiassù, (stupido) stüpèd, stüpido, baciòch, stüpet, intréch cóme öna bòcia

baghero (carro) car, (carrozza) caròssa, bàgher

bagliore (chiarore) ciarùr, ciarù, s-ciarù, (lampo) lampo, sömelèch, (luce) lüs, lüce*, (splendore) splendùr, spiandùr

bagnare bagnà, missà, (ammollare) moià, (immergere) pucià dét, (infradiciare) marsentà, (intingere) pucià (üncià, bagnà, moià) dét, fà moì, (inumidire) inümidì, (inzuppare) insöpà, trebatì, (irrigare) daquà, (lavare) laà, (sciacquare) resentà, laà fò, (spruzzare) sbrofà

Bagnatica (loc.) Bagnàdega [i tigòcc / i mira-nìoi de (soprannomi)]

bagnato bagnàt, (molle) méss, mòl, (f.) méssa, (intriso) impïöm, (umido) ömed

bagnino bagnì

bagno bagn, stansa del bagn, (b. penale, prigione) presù, (b. penale, galera) galéra (lavanda) laànda, leànda, (lavata) laàda, (lavatura) laadüra

bagolaro (pianta) romìlia

bagordare (festeggiare) festegià, fà fèsta, (gozzovigliare) sbaracà, fà baraca, fà goghèta ‘n del botép

bagordo (allegria) alegréa, (festa) fèsta, (gozzoviglia) sbaracada, (piacere) piassér, (spettacolo) spetàcol

bagordone (mangione) bödelù

baia (dare la b.) dà la distórna, (burla) börla, (ciancia) zanza, (scherzo) schèrs, (far b., zurlare) smorbià, smorbiesà, (golfo) gólf*

bailamme (baraonda) baraónda, (rumore) rümùr, römùr, combói, ciòch

baio bài

baiocco baiòch, (soldo) sòldo, sóld, bóro

baione zögatù

baionetta baionéta, (sciabola) sàbel, sabla

baionettata baionetata, sbaionetada

baita bàet, bàita, (rifugio) refügio*, rifügio*

balaustrata balaöstra, (colonnato) colonàt, (parapetto) parapèt. müradèl, (poggiolo) pogiöl

balaustro balaöster, (colonna) colòna

balbettamento betegada

balbettare balbetà, betegà, conchetà, farfoià, (barbugliare) barbotà sö, (parlare) parlà, (pronunziare) pronüncià*, (tartagliare) tartaià

balbettio (balbettamento) betegada

balbo (tartaglione) tartàia

balbutire farboià, (balbettare) balbetà, farfoià, betegà, conchetà, (tartagliare) tartaià

balbuzie (balbettamento) betegada

balbuziente betegù, betègh, conchetù, farfói, farfoiù, (tartaglione) tartàia

balcone balcù, (ballatoio) lòbia, (finestra) finèstra, (terrazza) terassa

baldacchino baldöchì , (copertura) coertüra, (padiglione) paviù, (tappezzeria) tapessaréa, (tenda) tènda

baldanza baldansa*, (ardimento) ardimét, (coraggio) coragio, fìdech, (fiducia) fidücia, (forza) fórsa, (franchezza) franchèssa, (sfacciataggine) sfassatàgine*, (superbia) söpèrbia

baldanzoso (mostrarsi b.) fà ‘l galèt, (ardito) ardìt, bastènt, (coraggioso) coragiùs

baldoria baldòria, bandòria, (allegria) alegréa, (festa) fèsta, (gozzoviglia) sbaracada, (piacere) piassér, (tripudio) treàch

balena baléna

balenare (lampeggiare) lampegià*, sömelgà, (splendere) sberlüsì, stralüsì

baleno (lampo) lampo, sömelèch, (in un b.) in d’ü sömelèch, (minuto) minüt, menüt, (splendore) splendùr, spiandùr

balestra balèstra

balestrata balestrada

balestruccio (ucc.) dard, dàrder, dardì, (rondine) róndena

balìa (dominio) domìnio*, (forza) fórsa, (padronanza) padrunansa, (potenza) potènsa*, (potere) potére

balia bàila, bàlia, baliòta, (dar via a b.) mèt vià a bàlia, (essere a b.) èss vià a bàlia, (riprendere dalla b.) tö a cà de bàlia, (serva) sèrva, servitura, servènta

balia del collare (fauna) alèt, (b. nera) alèt nìgher

balio bàlio

balioso (vigoroso) vigorùs, imprepòst

© Copyright by DUCATO di PIAZZA PONTIDA - 24122 BERGAMO - Piazza Pontida, 41 Tel. 035.210276.In accordance with the Copyright Law and the Civil Code, the reproduction of this publication, in whole or in part, by any electronic, mechanical, photocopying, microfilming, recording or other means, is prohibited. Bergamasco–Italian Dictionary edited by CARMELO FRANCIA and EMANUELE GAMBARINI